Sărăcia în UE 2025: România, −17,1 p.p. într-un deceniu; Germania și Franța, în creștere

Convergență: Estul coboară, o parte a Vestului urcă

Rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) în Uniunea Europeană a scăzut de la 24,0% în 2015 la 20,9% în 2025, cu 3,1 p.p. (Eurostat). Media ascunde însă mișcări de sens opus. Câteva state estice au înregistrat scăderi de peste 10 p.p.: România, Bulgaria și Ungaria. În schimb, Germania, Franța, Austria, Suedia și Finlanda au rate mai ridicate decât acum un deceniu.

Distanța dintre extremele Uniunii s-a redus cu peste 40%. În 2015, între România (44,5%) și Cehia (13,0%) erau 31,5 p.p.; în 2025, între Bulgaria (29,0%) și aceeași Cehie (11,5%) sunt 17,5 p.p. Pe ansamblul celor 27 de state, 22 au rate mai mici în 2025 decât în 2015, iar cinci au rate mai mari.

În 2025, nouă state membre se situează peste media UE de 20,9%: Bulgaria (29,0%), Grecia (27,5%), România (27,4%), Lituania (26,3%), Spania (25,7%), Letonia (24,7%), Italia (22,6%), Estonia (21,8%) și Germania (21,2%). Prezența Germaniei în acest grup este noutatea deceniului: în 2015, rata ei (20,0%) era cu 4,0 p.p. sub media UE.

România și Bulgaria: cea mai rapidă apropiere de media UE

România a avut în 2015 cea mai ridicată rată AROPE din Uniune, 44,5%, cu 20,5 p.p. peste media UE. În 2025, la 27,4%, distanța față de medie s-a redus la 6,5 p.p. Scăderea de 17,1 p.p. este cea mai amplă dintre statele membre. Doar între 2023 și 2024, rata a coborât de la 32,0% la 27,9%, cu 4,1 p.p. într-un singur an. În 2025, România (27,4%) a trecut pentru prima dată în seria 2015–2025 sub Grecia (27,5%).

Bulgaria a urmat o traiectorie similară, de la 43,3% în 2015 la 29,0% în 2025 (−14,3 p.p.), dar rămâne statul membru cu cea mai ridicată rată. Ungaria a coborât de la 30,6% la 19,5% (−11,1 p.p.) și se află acum cu 1,4 p.p. sub media UE, după ce în 2015 era cu 6,6 p.p. deasupra. Polonia a scăzut de la 22,5% la 15,0% (−7,5 p.p.) și ocupă în 2025 a doua cea mai bună poziție din UE, după Cehia (11,5%), înaintea Sloveniei (15,5%) și a Țărilor de Jos (15,8%).

Scăderi importante au avut și state din Sud și Vest: Portugalia de la 26,4% la 18,6% (−7,8 p.p.), Irlanda de la 25,4% la 18,8% (−6,6 p.p.), Italia de la 28,4% la 22,6% (−5,8 p.p.), Cipru de la 22,8% la 17,1% (−5,7 p.p.) și Belgia de la 21,6% la 16,5% (−5,1 p.p., din care 1,8 p.p. doar în 2025).

Scăderea din Est a coincis cu o convergență economică rapidă. Potrivit Băncii Mondiale, PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare al României a crescut de la 21.625 la 50.895 USD internaționali curenți între 2015 și 2025, adică de la 56,1% la 77,7% din media UE. Bulgaria a trecut de la 49,0% la 67,9%, iar Polonia de la 70,0% la 82,8% din media UE. Datele nu permit însă atribuirea scăderii sărăciei exclusiv creșterii economice: rata AROPE include și componente de deprivare materială și de intensitate a muncii, influențate de politicile sociale naționale.

Germania, Franța, Austria: ratele cresc, cu rezerve metodologice

Franța a înregistrat cea mai mare creștere dintre statele membre, de la 18,4% în 2015 la 20,8% în 2025 (+2,4 p.p.). Saltul principal a avut loc în 2022, de la 19,0% la 20,7%, iar de atunci rata s-a menținut peste 20%. În 2025, Franța se află la 0,1 p.p. sub media UE, față de 5,6 p.p. sub medie în 2015.

Germania a trecut de la 20,0% în 2015 la 21,2% în 2025 (+1,2 p.p.). Seria are însă un salt brusc în 2020, de la 17,3% la 20,4%, care coincide cu schimbarea metodologică a anchetei naționale. Comparația 2015–2025 trebuie citită cu această rezervă. Cert este că rata germană a egalat media UE în 2023 (21,3%) și a depășit-o în 2024 (21,1% față de 21,0%) și în 2025 (21,2% față de 20,9%).

Austria a urcat de la 16,9% la 18,6%, iar întreaga creștere de 1,7 p.p. s-a produs în 2025, după ce în 2024 rata era tot de 16,9%. În 2025, Suedia a crescut de la 17,5% la 18,6% (+1,1 p.p.), Slovenia de la 14,4% la 15,5% (+1,1 p.p.) și Grecia de la 26,9% la 27,5% (+0,6 p.p.). Finlanda a trecut de la 16,9% în 2015 la 17,2% în 2025, după un minim de 14,2% în 2021.

Rezultatul agregat este o inversare a poziției zonei euro față de ansamblul Uniunii. În 2015, zona euro (componența de 21 de state) avea o rată AROPE de 23,4%, cu 0,6 p.p. sub media UE (24,0%). În 2025, zona euro este la 21,6%, cu 0,7 p.p. peste media UE (20,9%). Inversarea reflectă în principal scăderile puternice din state din afara zonei euro, în special România și Polonia, care au coborât media Uniunii.

Șomaj scăzut nu înseamnă sărăcie scăzută

Datele Eurostat pentru 2025 nu arată o legătură directă între rata șomajului și riscul de sărăcie sau excluziune. Bulgaria are una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din UE, 3,5% (15–74 ani), dar cea mai ridicată rată AROPE, 29,0%. Malta, cu un șomaj de 3,1%, are o rată AROPE de 19,4%, iar Germania, cu 3,8% șomaj, are 21,2%.

La celălalt capăt, Suedia (șomaj 8,8%) și Finlanda (9,7%) au rate AROPE de 18,6% și, respectiv, 17,2%, sub media UE. Spania (10,5% șomaj, 25,7% AROPE) și Grecia (8,9% și 27,5%) combină însă ambele probleme.

Explicația ține de structura indicatorului. Riscul de sărăcie monetară este relativ, raportat la venitul median național, iar deprivarea materială depinde de nivelul salariilor și al transferurilor sociale, nu doar de numărul șomerilor. O piață a muncii cu puțini șomeri, dar cu salarii mici și ocupare redusă, poate coexista cu o sărăcie ridicată. Constatarea este relevantă pentru Republica Moldova, unde rata șomajului estimată de OIM și publicată de Banca Mondială pentru 2025 este de 1,5%.

Statele candidate: Serbia a coborât sub nivelul României

Dintre statele candidate cu date Eurostat pentru 2025, Serbia a avut cea mai amplă scădere din întregul set analizat: de la 41,0% în 2015 la 23,2% în 2025, adică −17,8 p.p., din care 1,1 p.p. doar în ultimul an. În 2025, rata Serbiei este sub cea a României (27,4%) și a Bulgariei (29,0%), două state membre. Valoarea de 30,0% din 2016, urmată de 39,3% în 2017, sugerează o neregularitate a seriei sârbe în acel an, motiv pentru care comparația de bază este 2015–2025.

Turcia a mers în sens opus: de la 26,7% în 2015 la un maxim de 34,1% în 2020, apoi o scădere până la 29,8% în 2025. Rezultatul net este o creștere de 3,1 p.p. pe deceniu, iar rata turcă din 2025 depășește cea mai ridicată rată din UE în același an (Bulgaria, 29,0%).

Muntenegru și Macedonia de Nord au date doar până în 2024: 29,1% și, respectiv, 27,1%, ambele în scădere față de 2015 (43,8% și 41,2%). Republica Moldova nu figurează în seria AROPE a Eurostat. BNS publică indicatori naționali de sărăcie absolută și relativă, dar aceștia nu sunt direct comparabili cu rata AROPE, care necesită o anchetă armonizată de tip EU-SILC.

Ce înseamnă pentru Moldova

Experiența României arată că o rată AROPE de 44,5% poate fi redusă cu 17,1 p.p. într-un deceniu, pe fondul unei creșteri economice rapide: PIB-ul pe locuitor (PPC) al României a urcat de la 56,1% din media UE în 2015 la 77,7% în 2025 (Banca Mondială). În același an 2025, Republica Moldova se află la 30,5% din media UE (19.996 față de 65.503 USD internaționali), mult sub România (77,7%) și Bulgaria (67,9%).

Prima implicație este statistică: fără o rată AROPE calculată după metodologia EU-SILC, Moldova nu poate fi poziționată față de statele membre și candidate și nici monitorizată în raport cu ținta socială europeană pentru 2030. Armonizarea statisticii sociale este, de aceea, o condiție pentru orice comparație de acest tip.

A doua implicație privește interpretarea pieței muncii. Cazul Bulgariei (șomaj 3,5%, AROPE 29,0% în 2025) arată că o rată scăzută a șomajului nu garantează reducerea sărăciei. Pentru Moldova, cu un șomaj de 1,5% în 2025, indicatorii relevanți pentru convergența socială sunt nivelul veniturilor, intensitatea muncii în gospodării și accesul la bunuri și servicii de bază, nu numărul șomerilor.

A treia implicație este că apropierea de media UE nu este liniară nici pentru statele membre. Slovenia (de la 13,2% la 15,5%), Slovacia (de la 15,6% la 16,7%) și Lituania (de la 23,5% la 26,3%) au rate AROPE mai mari în 2025 decât în 2021, iar Franța și Austria au rate mai mari decât în 2015. Progresul social obținut poate fi deci și reversibil.

Surse

• Eurostat
• Banca Mondială, World Development Indicators
• Biroul Național de Statistică (BNS), banca de date statistice

@misc{socium20261014,
  author       = {{Socium -- Fundația Pentru Studiul Societății}},
  title        = {Sărăcia în UE 2025: România, −17,1 p.p. într-un deceniu; Germania și Franța, în creștere},
  year         = {2026},
  month        = {10},
  day          = {14},
  howpublished = {\url{https://socium.md/analize/2026-10-14-saracia-in-ue-2025-romania-17-1-p-p-intr-un-deceniu-germania-si-franta-in-creste/}},
  note         = {Date: Eurostat; Banca Mondială, World Development Indicators; Biroul Național de Statistică (BNS), banca de date statistice},
  language     = {romanian}
}