Sărăcia în Moldova 2025: la sat, rata e de 1,9 ori mai mare, iar severitatea de 2,5 ori

Nivelul sărăciei absolute în 2025: 31,1% din populație

Pe 17 octombrie, Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei, cifra de referință pentru Republica Moldova este cea publicată de Biroul Național de Statistică pentru anul 2025: 31,1% din populație trăiește sub pragul sărăciei absolute. Altfel spus, aproape unul din trei locuitori nu dispune de un consum suficient pentru coșul minim folosit de BNS la stabilirea pragului.

Rata sărăciei este însă doar prima dintre cele trei măsuri publicate de BNS. Profunzimea sărăciei absolute a fost de 6,65% în 2025, iar severitatea de 2,12%. Profunzimea arată cât de departe se află, în medie, consumul populației sub prag. Severitatea acordă o pondere mai mare celor mai săraci dintre săraci. Împreună, cei trei indicatori descriu nu doar ce pondere din populație este săracă, ci și cât de săraci sunt oamenii.

Analiza de față se concentrează pe cei doi indicatori mai puțin citați, profunzimea și severitatea, și pe felul în care ei redesenează decalajul dintre sat și oraș. Rata sărăciei rurale a fost de 40,0% în 2025; aici ne interesează ce se întâmplă sub această cifră.

Trei indicatori, trei decalaje: diferența sat-oraș crește cu fiecare măsură

La rata sărăciei, mediul rural (40,0%) depășește mediul urban (21,1%) de 1,9 ori, cu o diferență de 18,9 puncte procentuale (BNS, 2025). Este decalajul cel mai des citat, dar și cel mai mic dintre cele trei.

La profunzimea sărăciei, raportul urcă la 2,2 ori: 8,93% în rural față de 4,05% în urban, o diferență de 4,88 p.p. (BNS, 2025). Profunzimea măsoară deficitul agregat de consum raportat la prag. Valoarea rurală, mai mult decât dublă, indică nu doar o pondere mai mare de săraci, ci și un deficit cumulat mai mare de acoperit.

La severitatea sărăciei, raportul ajunge la 2,5 ori: 2,96% în rural față de 1,17% în urban (BNS, 2025). Severitatea ridică la pătrat distanța fiecărei persoane față de prag, deci reacționează puternic la existența unor gospodării aflate foarte departe sub pragul minim. Decalajul crește de la 1,9 la 2,2 și apoi la 2,5 ori. Asta arată că sărăcia rurală este nu doar mai răspândită, ci și mai concentrată la extremitatea de jos a distribuției consumului.

Ce spun profunzimea și severitatea despre „cât de săraci” sunt săracii

Raportul dintre profunzime și rată indică deficitul mediu de consum al unei persoane sărace, exprimat ca procent din prag. La nivel național, 6,65 împărțit la 31,1 dă 21,4%. Așadar, în 2025, o persoană săracă din Moldova consuma în medie cu aproximativ o cincime mai puțin decât minimul definit de BNS (calcul Socium pe date BNS).

Pe medii, diferența este netă. În urban, deficitul mediu este de 19,2% din prag (4,05/21,1); în rural, de 22,3% (8,93/40,0). Săracii de la sat nu sunt doar de aproape două ori mai numeroși ca pondere. Ei trăiesc, în medie, cu 3,1 p.p. mai departe de prag decât săracii de la oraș (calcul Socium pe date BNS 2025).

Distincția are consecințe practice. O politică ce ridică deasupra pragului persoanele aflate imediat sub el reduce rapid rata sărăciei, dar lasă aproape neschimbată severitatea. Invers, un transfer direcționat către gospodăriile cele mai sărace poate reduce severitatea fără să miște vizibil rata. Datele BNS pentru 2025 sugerează că, în mediul rural, a doua problemă, distanța mare față de prag, cântărește mai greu decât în urban.

Comparația cu UE: măsuri diferite, dar decalajul rămâne vizibil

Comparația cu Uniunea Europeană trebuie făcută cu o rezervă metodologică explicită. BNS măsoară sărăcia absolută, adică un consum sub un prag fix, bazat pe coșul minim. Eurostat publică riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), un indicator care combină venitul sub 60% din mediană cu deprivarea materială și intensitatea scăzută a muncii. Cele două cifre nu răspund la aceeași întrebare.

Cu această rezervă, ordinul de mărime este grăitor. În 2025, 20,9% din populația UE-27 era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială (Eurostat), cu 10,2 p.p. sub rata sărăciei absolute din Moldova (31,1%). Niciun stat membru nu înregistra în 2025 un AROPE la nivelul ratei moldovenești. Cele mai ridicate valori erau în Bulgaria (29,0%), Grecia (27,5%) și România (27,4%), iar cele mai scăzute în Cehia (11,5%), Polonia (15,0%) și Slovenia (15,5%).

Două detalii merită reținute. Mediul urban din Moldova (21,1% sărăcie absolută în 2025) se află la un nivel apropiat de media UE a riscului de sărăcie (20,9%). Mediul rural (40,0%) depășește cu 11,0 p.p. cea mai ridicată valoare din UE. Printre țările candidate cu date pentru 2025, Serbia avea un AROPE de 23,2%, iar Turcia de 29,8% (Eurostat). Și aici indicatorul diferă de cel al BNS, așa că aceste cifre sunt repere de context, nu clasamente.

Evoluția: ce putem și ce nu putem spune cu datele disponibile

Setul de date pe care se bazează această analiză conține indicatorii sărăciei absolute doar pentru anul 2025. Prin urmare, nu putem cuantifica aici evoluția ratei, profunzimii sau severității față de anii anteriori și nu formulăm concluzii despre tendință. Cine consultă seriile istorice BNS trebuie să verifice eventualele revizuiri metodologice, care pot limita comparabilitatea pe termen lung.

Pentru UE, seria Eurostat este continuă: riscul de sărăcie sau excluziune socială a scăzut cu 3,1 p.p., de la 24,0% în 2015 la 20,9% în 2025. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în România (de la 44,5% la 27,4%, −17,1 p.p.), Bulgaria (de la 43,3% la 29,0%, −14,3 p.p.) și Ungaria (de la 30,6% la 19,5%, −11,1 p.p.).

Două serii de context din blocul de date ating indirect veniturile gospodăriilor. Câștigul salarial mediu lunar brut a ajuns la 15 594,5 lei în 2025 (BNS). Remitențele primite au scăzut de la 22,1% din PIB în 2014 la 9,4% în 2025 (Banca Mondială). Niciuna dintre aceste serii nu măsoară sărăcia, iar din aceste date nu putem stabili o relație cauzală cu indicatorii BNS. Ele arată doar că structura veniturilor s-a schimbat în ultimul deceniu.

Ce înseamnă pentru Moldova

Prima implicație privește ținta politicilor. Dacă obiectivul public este formulat exclusiv ca reducere a ratei sărăciei, instrumentele vor fi calibrate pe gospodăriile aflate aproape de prag. Profunzimea și severitatea, de 2,2 și respectiv 2,5 ori mai mari la sat în 2025, pot rămâne atunci neschimbate. Monitorizarea tuturor celor trei indicatori BNS, dezagregat pe medii, ar permite o evaluare mai completă a programelor de protecție socială.

A doua implicație privește direcționarea. În rural, deficitul mediu de consum este de 22,3% din prag, față de 19,2% în urban (calcul pe date BNS 2025). Asta indică faptul că un transfer de aceeași valoare are efecte diferite în cele două medii: la sat acoperă, în medie, o parte mai mică din distanța până la prag. Dimensionarea ajutorului social în funcție de distanța față de prag, nu doar de statutul de sărac, este o opțiune de evaluat.

A treia implicație privește comparabilitatea cu UE în contextul procesului de aderare. Pentru ca Moldova să poată fi comparată direct cu statele membre, indicatorul AROPE ar trebui produs pe baza unei anchete armonizate cu EU-SILC. Până atunci, orice alăturare a cifrei de 31,1% cu media UE de 20,9% rămâne orientativă.

Surse

• Biroul Național de Statistică (BNS), banca de date statistice
• Eurostat
• Banca Mondială, World Development Indicators

@misc{socium20261017,
  author       = {{Socium -- Fundația Pentru Studiul Societății}},
  title        = {Sărăcia în Moldova 2025: la sat, rata e de 1,9 ori mai mare, iar severitatea de 2,5 ori},
  year         = {2026},
  month        = {10},
  day          = {17},
  howpublished = {\url{https://socium.md/analize/2026-10-17-saracia-in-moldova-2025-la-sat-rata-e-de-1-9-ori-mai-mare-iar-severitatea-de-2-5/}},
  note         = {Date: Biroul Național de Statistică (BNS), banca de date statistice; Eurostat; Banca Mondială, World Development Indicators},
  language     = {romanian}
}